- rãzleţí
- vb., ind. prez. 1 sg. şi 3 pl. rãzleţésc, imperf. 3 sg. rãzleţeá; conj. prez. 3 sg. şi pl. rãzleţeáscã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
răzleţi — RĂZLEŢÍ, răzleţesc, vb. IV. 1. refl. A se îndepărta de un grup, a pleca (de lângă...). 2. refl. şi tranz. A (se) răspândi în direcţii diferite; a (se) împrăştia, a (se) risipi. – Probabil răz + lăţi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX … Dicționar Român
răzleţ — RĂZLÉŢ, EÁŢĂ, răzleţi, e, adj. 1. (Despre fiinţe) Care s a depărtat de ceilalţi, care a rămas singur. ♦ (Şi adv.) Situat la distanţă (unul de altul). ♦ (Despre sunete) Lipsit de legătură, de continuitate; izolat; sporadic. 2. Care rătăceşte din… … Dicționar Român
rătăci — RĂTĂCÍ, rătăcesc, vb. IV. 1. refl. A pierde drumul, a greşi direcţia, a nu mai şti unde se află. ♦ A se pierde de cineva; a se răzleţi. ♦ intranz. A umbla de ici colo căutând drumul, încercând să iasă la liman, să se orienteze, să ajungă la ţintă … Dicționar Român
răzni — RĂZNÍ, răznesc, vb. IV. refl. (pop.; despre vite) A se pierde, a se depărta de cârd sau de turmă; (despre oameni) a se despărţi, a se izola de ai săi; a se înstrăina. – Din razna. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂZNÍ vb. a se … Dicționar Român
împrăştia — ÎMPRĂŞTIÁ, împrắştii, vb. I. 1. tranz. şi refl. A face să plece sau să fugă ori a pleca, a fugi în toate părţile; a (se) risipi, a (se) răspândi, a (se) răzleţi. ♦ p. anal. A (se) risipi prin cădere, prin rupere, prin răsturnare. ♦ tranz. fig. A… … Dicționar Român
risipi — RISIPÍ, risipesc, vb. IV. 1. tranz. şi refl. A arunca sau a cădea în toate părţile; a (se) împrăştia. 2. tranz. A cheltui fără socoteală; a irosi bani, averi. 3. refl. (Despre oameni) A se răspândi în toate părţile; a se răzleţi, a se răsfira. ♦… … Dicționar Român
răspândi — RĂSPÂNDÍ, răspândesc, vb. IV. 1. refl. (Despre lumină, căldură etc.) A se împrăştia în toate părţile sub formă de unde, emanaţii, vapori etc.; a se degaja. ♦ tranz. A transmite, a propaga lumină, căldură etc. 2. refl. (Despre ştiri, veşti,… … Dicționar Român
răzleţire — RĂZLEŢÍRE, răzleţiri, s.f. Faptul de a se răzleţi. – v. răzleţi. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 RĂZLEŢÍRE s. v. împrăştiere. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime răzleţíre s. f., g. d. art. răzleţírii; … Dicționar Român
sparge — SPÁRGE, sparg, vb. III. 1. tranz. şi refl. A (se) preface în bucăţi, în cioburi; a face să plesnească sau a plesni, a (se) crăpa. ♢ expr. (refl.) A se sparge în capul cuiva, se spune despre cineva obligat să suporte consecinţele neplăcute ale… … Dicționar Român
rãzléţ — adj. m., pl. rãzléţi; f. sg. rãzleáţã, pl. rãzléţe … Romanian orthography